În spectacolul matur al științei vine azi, cu un zâmbet einsteinian, Ziua Științei. Deși știința este doar un cuvânt din limba latină pentru cunoaștere, întemeierea unei Zile a Științei, în toate registrele științifice ale lumii, consemnează rigoare, profunzime, claritate, ingeniozitate.

Știința, în evoluția ei istorică, a ridicat deasupra ruinei necunoașterii Aristocrația cunoașterii, descoperind mereu fenomene, fapte, realități noi, care, toate, inventează mereu progresul în Marele tot.

Prin Știință, realitatea este aceea care se impune frumos omului, iar prin conștiința științifică omul este acela care se impune onest realității.

Știința este un nucleu al vieții umane, profund schimbătoare, care îmbracă haina Cunoașterii, revenindu-i, totodată, rolul de a adăuga acestei vieți o moștenire cognitivă de elită.

Știința este putere. Puterea de a genera idei trainice, rezistente, imperative, congenitale minții iscoditoare.

Chiar dacă ideile în știință sunt niște melodii stinse deja, chiar dacă nu poți să fii lucid într-un adevăr științific fără riscul de a-l compromite, a ști, până la urmă, nu este decât imposibilitatea de a plânge. Astfel, omul de știință este un rătăcitor, dar foarte disciplinat, prin tainele cunoașterii. El învață binecuvântarea adevărului, îmbrăcând cu adevărat gândurile în înțelesul adânc și mișcător al cunoașterii.

Globalitatea lumii de azi, care reclamă o nouă conștiință a spațiului unitar, noi patternuri ale consumerismului, noi stiluri de viață cosmopolite, ca proces social care reclamă dezintegrarea ordinii simbolice moderne, devine o condiție generică pentru Știință, care, apodeictic, circulă cu destulă importanță prin lume, generând clarviziunea perfectă și controlul gândirii libere. Știința devine, astfel, un nisus aristotelic cu un permanent început, iar ideile ei sănătoase zboară în lume pentru a arăta cum evoluează lumea, ce legități o guvernează, ce conexiuni sunt valabile, care sunt certitudinile raționale și semificațiile valorice ale ei.

Sarcina evaluării cercetării științifice de calitate, în acest context, se bazează eminamente pe principiul dreptului de a da, nu al celui de a lua, călăuzindu-se prin lumina înțelegerii corecte a faptului că nimeni nu are dreptul să-și piardă gândurile înțelepte, care i-au fost dăruite de cărți. Această evaluare este oricând gata să-și învețe beneficiarii și să arate că poate cădea doar acela care n-a știut până unde poate să se urce sau pe ce poate să se sprijine. Legitatea de bază a evaluării calității unei cercetări științifice este conformitatea acesteia cu normalitatea ideală a reverberației binelui și utilului. Prin evaluarea calității unui cercetător științific se promovează ideea că nu poate fi învins acela care își creează necontenit noi merite.

Felicitarea noastră cu ocazia Zilei Științei cuprinde urări de bine personalităților libere, dăscălite la Școala științei nobile, gânduri venite din existența pură a cunoașterii, forțe noi în cercetarea lumii în binele lumii, susținători adevărați în drumul căutărilor, recunoștința oamenilor și un enorm resort de sănătate.

În toamna soarelui Savant al sărbătorii Științei, multe raze fierbinți de împliniri investigaționale, multe flori inovative în mințile deschise noului și prosperare tuturor oamenilor de știință din Moldova!

Semnat: Echipa ANACEC